Timp de muncă

În atenția:

Directorilor de unitate,
Directorilor de latifundii,
Directorilor de plantație

Ca urmare a solicitării FSANP nr. 95/12.09.2013 prin care se cere o definiție a sintagmei ”timp de muncă”, instituția de căpătâi a sistemului penitenciar românesc (n.r. Administrația Națională a Penitenciarelor) răspunde prin adresa nr.9007/DMRU/26.09.2013 clar, concis și fără echivoc, spre a înțelege și cea mai obscură minte managerială, cu trimitere la textul legislativ: ”Timpul de muncă reprezintă orice perioadă în care salariatul prestează munca, se află la dispoziţia angajatorului şi îndeplineşte sarcinile şi atribuţiile sale, conform prevederilor contractului individual de muncă, contractului colectiv de muncă aplicabil şi/sau ale legislaţiei în vigoare.” (Legea nr. 53/24.01.2003, republicata, art. 111)

Tot legiuitorul, în același act normativ, stabilește că: ”Pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână. ” (…) Munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal (…) este considerata munca suplimentara. (…) Munca suplimentara nu poate fi efectuata fara acordul salariatului, cu exceptia cazului de forta majora sau pentru lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor unui accident.

În concluzie, orice alte activități desfășurate cu personalul în afara ”timpului de muncă” definit de lege, reprezintă ore suplimentare și trebuie recuperate.

Prezentul articol se adresează acelor directori de unități, pentru care interesul personal și atitudinea vindicativă față de cei ce nu le acceptă cultul personalității  primează în fața interesului lucrătorilor și al valorilor etice de care ar trebui să dea dovadă indubitabil.

 Raspuns Adresa Timp de Munca


sursa: FSANP