Un coleg dintr-un penitenciar n-a putut ieși la pensie și a trebuit dat afară la împlinirea nu-ș cărei vârste. ANP a răspuns sec. Boci și alți uitați au bramburit la legi pân’ s-a ajuns în tot felul de situații de acest gen. E ilegal. Împuterniciți cu nota 2 stau cu anii în funcții de conducere. E ilegal. Ilegal, doar că ANP își asumă hoarda de șefi închipuiți, nu-și asumă un om care-a muncit o viață. Doar un om.
Un coleg dintr-un penitenciar nu-și primește salariul întreg vreo 2 ani. Iarăși, nu-ș ce legi au bramburit, nu-ș cine. ANP îi răspunde că dacă i-ar face dreptate ar fi un precedent periculos. Auzi, dreptatea ar fi un precedent periculos. Până la urmă reușește. Mai bine de 2 ani, zeci de adrese și tot soiul de șefi fără minte îi stau în cale. Nici măcar o secundă nu le-a trecut prin cap că dreptatea omului ăluia nu-i o povară pentru dânșii. Doar nedreptatea pentru cine-o duce.
Un coleg din ANP își decontează vizite acasă pretinzând c-ar fi în misiune. Zeci. Fals adică. Un altul tot de prin ANP, își decontează chirii umflate. Fals adică și înșelăciune. Să nu facem scandal, lăsați auditul. Avem nevoie de liniște. Colegul ăla e și acum nu-ș ce director. ANP își asumă bandiții cu funcții, nu-și asumă berbecii care o comit fără acoperirea funcției. Îi vedeți la televizor în ‘mari’ reușite de combatere a criminalității penitenciare. Justiție de televizor. Prevenire ioc.
Un coleg din ANP ‘reușește’ de ani de zile să fie etalonul prostiei. Numele i-a devenit renume, si substantiv comun si adjectiv. Sluga proasta dar neceara, oricaror sefi mai mari se preumbla deasupra-i. Intr-un penitenciar un coleg ajunge in comisia de disciplina pentru ca n-a avut bani sa mearga la un curs. Mai mult berbecii din comisie, colegi, il gasesc vinovat… de frica. Doar presiuni extreme duc la anularea unei pedepse absurde.
Oameni… nu musai în antiteză. Doar altfel. Si, total pe langa subiect, cam cati dintre actualii directori credeti c-au aminti in lucrarile de management despre dreptate, si despre nevoia de dreptate in sistemul penitenciar? Exact atâția câți au crezut că e mai important un principiu decât recompensa personală rezultată din obținerea unei funcții de conducere. Numărul îl ghiciți singuri.
Sursa: FSANP
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu