Neasumarea răspunderii de a aplica legea

Un fenomen răspândit în penitenciarele patriei este acela de timorare a factorilor decidenți când sunt puși în situația de a  aplica legea.După un îndelung proces de consultări și analize, decidenți hotărăsc că întâietate nu are legea ci anumite acte administrative( ordin de ministru, decizii ANP, adrese cu instrucțiuni etc). Practic o asemenea abordare  maschează lipsa de profesionalism a  decidenților din sistemul penitenciar.

Un exemplu recent  avem la Penitenciarul Bistrița, unde un membru al nostru de sindicat, după ce a fost pus la dispoziție aproximativ 2 ani de zile, la încetarea măsurii, decidenți din Penitenciarul Bistrița au refuzat să-l repună în toate drepturile salariale. Mai precis, membrului nostru de sindicat I s-a refuzat acordarea drepturilor salariale corespunzătoare coeficientului de ierarhizare pe care trebuia să fie avansat dacă nu era pus la dispoziție.

În pofida faptului că legea spune că în asemenea situații repunerea se face în toate drepturile anterioare, inclusiv compensarea celor de care a fost privat pe perioada punerii la dispoziţie, decidenți din cadrul Penitenciarului Bistrița,  cărora le revenea sarcina de a aplica legea, de frică , probabil  să nu greșescă,  au socotit că este mai comod să ciuntească din drepturile salariale ale membrului nostru de sindicat și să aștepte linsiștiți  să vadă ce zice  instanța de judecată.

După un proces anevoios, în lentoarea caracteristică justiției noastre , Tribunalul B-N , în data de 13.10.2017 s-a pronunțat și ne-a dat căștig de cauză pe acest aspect.

Mai jos postăm un extras din minuta hotărării Tribunalului  B-N din  data de 13.10.2017

Extras minută:

13.10.2017

Ora estimata: 9:00

       Complet: C 4 CA – NCPC

        Tip solutie: Alte soluţii

Solutia pe scurt: Admite, în parte, acţiunea precizată şi completată, formulată de reclamantul G.N.S., prin SINDICATUL SALARIAŢILOR PENITENCIARULUI BISTRIŢA, în contradictoriu cu pârâţii PENITENCIARUL BISTRIŢA şi ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ A PENITENCIARELOR şi în consecinţă: Obligă pârâtul Penitenciarul Bistriţa la plata drepturilor salariale (corespunzătoare coeficienţilor de ierarhizare) de care reclamantul a fost privat pe perioada punerii la dispoziţie, conform art. 58 alin. (5) din Legea nr. 293/2004.

Document: Hotarâre  941/2017  13.10

Motivarea hotărârii Tribunalului B-N privind obligarea pârâtului Penitenciarul Bistrița la plata sporurilor pe perioada concediului de odihnă

Este interesantă motivarea instanței care se raportează la practica Curți de Justiție a Uniuni Europene. Mai jos, postăm un extras din  Sentinta civilă nr  512/2017

SECŢIA A II-A CIVILĂ, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Dosar nr. 2014/112/2016

SENTINŢA CIVILĂ Nr. 512/2017

Şedinţa publică din data de 07 iunie 2017

Tribunalul format din:

PREŞEDINTE: DIANA EMILIANA LINUL

GREFIER: MIHAELA DACINA PĂRĂUAN

Pe rol fiind judecarea acţiunii în contencios administrativ şi fiscal formulată de reclamanţii Aciobanite Ramona, Andreica Cristian, Artene Mihai, Avram Daniel, Babutan Dan Cornel, Babutan Valentin S., Bacea Emilia, Bala Octavian M., Banc Aurelian, Babalau Aurelian, Batinas Cristian, Bercean Alin, Biris Nelu Catalin, Borz Alin, Besa Ionita, Bota Ovidiu, Bratan Petru, Brasovean Adrian, Brasovean D. Florentina, Broască Silviu, Bucila Ioan, Bucsa Marin, Bugnar Danut, Budacan Constantin, Budurlean Nicolae, Budurlean Rodica, Bugnar Ioan, Bumbu Gheorghe, Catarig Gheorghe, Cardos Marius, Cătinean Liviu, Catuna Dionisie, Carcu Daniel, Chetan Dinu, Cinadi Sorin, Cioanca Stefan, Cioba Dorin, Ciocan Raul Cornel, Cioncan Marius, Ciucur Daniel, Coman Petru, Conea Marius, Costin Paul Cristian, Costinea Ioan, Covaci Flore Mircea, Cremine Ioan Teodor, Cristea Nicolae Andrei, Cuc Dumitru, Curcuta Ionut, Damian Mircea Emil, Dan Sorin, Dan Dorinel Vasile, Danci Daniel, Danciu Teodor, Deac Gelu, Deac Ioan, Demian Daniel, Dobrescu Corneliu, Donea Horatiu, Dragota Dorel Lenut, Dumbravean Nicu, Encean Eugenia Doina, Encean Iuliu Nicolae, Faur Floarea, Feier Nicolae Daniel, Florian Ilie Marian, Fratean Dan Cornelius, Frunzuc Andrei, Gabrian D. Cristina, Gal Daniel Aurelian, Gavriloaie Ovidiu S., German Ioan, German Ioan Marius, Gogancse Cristina, Gusitoaie Nicolae S., Huzmezan Cristian Daniel, Iancu Romica, Ioja Ioan, Hatos Daniel, Hurdugaci Viorel C., Kis Robert, Lacatis Platon Marius, Lacan Iustinian, Lazar Claudiu Florin, Lechinţan Damian, Lechinţan Stelian, Reclamant Leoca Emilian, Lesan Nicolae, Lumperdean E. Lucian, Macavei Claudiu, Marian Florin Vasile, Maris Lucian Ioan, Marta Florin, Magerusan Felicia, Mecleş Ioan, Melian Septimiu, Mesaros Dumitru, Mester Viorel Cosmin, Miron Calin Pavel, Moisil Ioana Daniela, Moldovan Ciprian F., Moldovan Cornel Nutu, Moldovan Grigore Titi, Moldovan Marius D., Moldovan Mihai, Moldovan Horaţiu D., Moldovan Dorin, Moldovan Timea Emilia, Morar Vasile, Morari Doru Mihai, Muntean Daniel, Mureşan Radu, Neagos Gheorghe, Neagos Cristian A., Neagos Petrut, Nechiti Emil Alin, Negru Pompei, Negru Mihaela Narcisa, Nistor Sabin, Nistor Sorin Tudor, Onul Daniel Ioan, Opris Laura, Orsan Ioan, Oul Ioan, Otelea Eusebiu Jenica, Păcurar Emil, Păcurar Teodor C., Papuc Alexandru, Pastina Pacurar Cristian, Petrus Marius Ciprian, Pintea Daniel, Pircalab Mihai, Podaru Dita Costelusa, Pop Danut, Pop Dorin Sorin, Pop Grigore, Pop Liviu Danut, Pop Marius, Pop Moldovan Dorel, Pop Liviu Tudorel, Pop Tiberiu Marian, Pop Calin Horatiu, Potra Marius C., Prasca Mihai Ioan, Puiu Aurel Lucian, Purcea Corneliu, Radu Ioan, Radu Vasile Dorin, Reu Vlad, Roba Victoria, Roman Viorel, Rosca Valer Vasile, Rus Alin Ioan, Rus Flaviu, Rus Teodor Dorin, Rusu Florin Ioan, Rusz Emil, Sabo Cristinel P., Sabo Tudorel Cristian, Sabo Florin Alexandru, Salagean Gelu, Salvan Silivan, Salvan Viorica, Saplacan Paul, Sarmasan Ionel, Singeorzan Ioan, Sarb Alexandru Stefan, Sîrb Vasile, Scridonesi Andrei, Seserman Vasile Silviu, Sechei Doru, Sigartau Romeo, Stoica Cosmin Andrei, Stoica Sorin, Suciu Stelian, Sular Dumitru Ilie, Serbanescu Ovidiu, Sfagau Doru, Somfelean Mircea, Sot Andreea Roxana, Sot Valer, Szasz Cristian Sebastian, Tanco Simion, Tatar Dinel, Tauas Vasile Ioan, Tintelecan Cristian, Timari Ionut Bogdan, Timiş Nelu, Todica Ioan George, Toderici Cristian, Tucui Cristian, Urmă Liviu Jean, Useriu Tudor, Ursa Gavril, Varga Liviu, Varga Vasile, Vajea Gelu Razvan, Vint Paul Gheorghita, Viregan Miron, Virvorean Mihai Calin, Vlad Vasile, Vulc IoanOlimpiu, Zagrean Alin Ioan, Zagrean Ghe. Pavel, Moldovan Doru-Cosmin, Racoţi Cristian-Gabriel-Vasile, Păcurar Emil Rareş Călin, Duscă Eugen Răzvan, Curtuşan Petrică, Chiriţă Mihaela Gabriela, Oniga George Sorin, Petra Claudiu Silver, Vranău Adrian Valentin, Clapa Daniel, Sângeorzan Iftenie Călin, Şutea Marius prin reprezentant legal Sindicatul Salariaţilor Penitenciarului Bistriţa, în contradictoriu cu pârâtul Penitenciarul Bistriţa şi intimaţii Ministerul Justiţiei, Administraţia Naţională a Penitenciarelor, având ca obiect litigiu privind funcţionarii publici statutari.

Cauza s-a judecat în fond la data de 9 mai 2017, concluziile reprezentantului reclamanţilor fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, încheiere ce face parte ingtegrantă din prezenta sentinţă.

T R I B U N A L U L

Deliberând constată;

În soluţionarea cauzei, instanţa va avea în vedere Hotărârea CJUE din 15 septembrie 2011 dată în cauza C-155/10, în care s-a relevat( la paragrafele 19, 20, 22, 23 şi 24) că „expresia „concediu anual plătit”, care figurează la articolul 7 alineatul (1) din Directiva 2003/88, are drept semnificaţie faptul că, pe durata „concediului anual” în sensul acestei directive, remuneraţia trebuie menţinută şi că, altfel spus, lucrătorul trebuie să primească remuneraţia obişnuită pentru această perioadă de repaus(a se vedea Hotărârea din 16 martie 2006, Robinson-Steele şi alţii, C-131/04 şi C-257/04, Rec., p. I-2531, punctul 50, precum şi Hotărârea Schultz-Hoff şi alţii, citată anterior, punctul 58).

Astfel, obiectivul cerinţei de a plăti acest concediu este acela de a pune lucrătorul, în timpul concediului menţionat, într-o situaţie care este, în ceea ce priveşte salariul, comparabilă cu perioadele de muncă (a se vedea Hotărârile citate anterior Robinson-Steele şi alţii, punctul 58, şi Schultz-Hoff şi alţii, punctul 60).

Or, atunci când remuneraţia primită de lucrător este compusă din mai multe elemente, stabilirea remuneraţiei obişnuite şi, prin urmare, a sumei la care lucrătorul respectiv are dreptul pe durata concediului anual impune o analiză specifică. Aceasta este situaţia în cazul remuneraţiei unui pilot de linie în calitate de membru al personalului navigant al unei companii de transporturi aeriene, care este compusă dintr-o sumă fixă anuală şi din prime variabile legate de timpul petrecut în zbor şi de timpul petrecut în afara bazei.

În această privinţă, trebuie constatat că, deşi structura remuneraţiei obişnuite a unui lucrător, ca atare, intră în sfera de aplicare a dispoziţiilor şi a practicilor reglementate de dreptul statelor membre, aceasta nu poate avea un impact asupra dreptului lucrătorului, menţionat la punctul 19 din prezenta hotărâre, de a se bucura, în perioada de repaus şi de relaxare, de condiţii economice comparabile cu cele privind perioada în care îşi exercită activitatea.

Astfel, orice inconvenient legat în mod intrinsec de executarea sarcinilor care revin lucrătorului potrivit contractului său de muncă şi care este compensat printr-o sumă de bani ce intră în calculul remuneraţiei globale a lucrătorului, precum timpul petrecut în zbor în cazul piloţilor de linie, trebuie să facă parte în mod obligatoriu din suma la care lucrătorul are dreptul pe durata concediului anual”.

Interpretarea dată de instanţa europeană este, aşadar, în sensul că scopul indemnizaţiei de concediu este acela de a pune salariatul într-o situaţie comparabilă cu perioadele de muncă, pentru excluderea oricărui risc ca lucrătorul să nu îşi efectueze concediul, dată fiind perspectiva încasării unei sume diminuate prin neacordarea unor drepturi băneşti de care ar fi beneficiat dacă s-ar fi aflat în activitate.

Faţă de concluzia anterioară, reţinând că art.38 alin.1 din OG nr.64/2006 nu face distincţie între sporurile cu aşa zis caracter permanent şi cele cu caracter variabil, reclamanţilor cuvenindu-li-se în mod cert pe timpul cât se află în concediu de odihnă „salariile de bază şi celelalte drepturi băneşti avute, inclusiv sporurile de care beneficiază, potrivit legii”, în sensul Codului muncii sporurile cu caracter permanent fiind cele acordate pentru munca care se prestează, în mod regulat, în condiţiile respective, în mod incontestabil( aspect care nu a fost negat de pârât), membrii de sindicat reclamanţi lucrând permanent în condiţii de muncă vătămătoare şi condiţii grele de muncă, instanţa conchide că excluderea sporurilor al căror cuantum lunar se determină pe bază de pontaj(cu caracter variabil, evident doar în ceea ce priveşte câtimea, nu şi regularitatea desfăşurării activităţii) prin pct.26.1 al Ordinului nr.399/C/2007- ,,prin drepturi băneşti avute se înţeleg indemnizaţiile şi sporurile care nu se plătesc în raport de timpul efectiv lucrat pe baza unor pontaje întocmite în acest sens”, contravine actelor normative cu forţă superioară enunţate în prezenta expunere – OG nr.64/2006 coroborat cu Codul muncii, fiind irelevant aspectul acordării unui număr suplimentar de zile concediu odihnă, potrivit OMJ nr.405/C/24.01.2006, pe lângă cele 32/38 zile calendaristice stabilite în funcţie de vechimea în serviciu, atât durata concediului de odihnă, cât şi durata concediului de odihnă suplimentar, determinându-se proporţional cu perioada lucrată, respectiv timpul efectiv lucrat în condiţii deosebite, din moment ce se pune problema calculului indemnizaţiei aferente concediului de odihnă. Despre o dublă compensare a condiţiilor speciale de muncă s-ar putea vorbi inclusiv în ceea ce priveşte plata efectivă a sporurilor în perioada de activitate, cumulat cu acordarea concediului de odihnă suplimentar.

Se mai impune a se releva că prin adresa nr. 70479/09.09.2015 emisă de Ministerul Justiţiei( fila 26 dosar), referitor la modul de calcul al indemnizaţiei aferente concediului de odihnă pentru

30

funcţionarii publici din cadrul acestui minister, s-au indicat ca elemente componente: „Cuantumul brut al salariul funcţiei de bază; Cuantumul brut al sporului pentru activităţi de culegere, prelucrare, verificare şi valorificare a informaţiilor, investigaţii, acţiuni şi intervenţie cu un grad ridicat de risc sau în condiţii de pericol deosebit; Cuantumul brut al sporului pentru condiţii periculoase sau vătămătoare; Valoarea brută stabilită conform art.5 alin. (1) din Legea nr. 285/2010”, elemente care formează salariul brut, indemnizaţia de concediu zilnică determinându-se prin raportarea salariului brut la numărul de zile lucrătoare din luna în care se efectuează concediul de odihnă, înmulţit cu numărul zilelor de concediu de odihnă solicitate a fi efectuate, din care se scad contribuţiile obligatorii la fondurile de asigurări sociale şi impozitul corespunzător care virează la bugetul de stat, reclamanţii învederând că, în conformitatea cu art.81 alin.1 din Legea nr.293/2004 „prevederile prezentei legi se aplică şi funcţionarilor publici cu statut special din Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti”.

Pentru considerentele expuse, în baza art.4 din Legea nr.554/2004, se va admite excepţia de nelegalitate a pct. 26.1 cu referire la punctul 15(1) din Anexa nr. 5 - 5.1., Capitolul III şi punctul 7(1) din Anexa nr. 5 - 5.3. din Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 399/C/2007, excepţie invocată de Sindicatul Salariaţilor Penitenciarului Bistriţa în contradictoriu şi cu emitentul actului administrativ – Ministrul Justiţiei, introdus în cauză, constatându-se nelegalitatea dispoziţiilor menţionate.

Dată fiind soluţia adoptată în privinţa excepţiei de nelegalitate, în aplicarea art.4 alin.3 al Legii nr.554/2004, tribunalul va proceda la soluţionarea cauzei fără a ţine seama de actul a cărui nelegalitate a fost reţinută, consecinţa fiind aceea a aplicării art.38 alin.1 din OG nr.64/2006, fără distincţiile impuse de pct.26.1 din ordin în ceea ce priveşte noţiunea de „drepturi băneşti”, adică fără excluderea sporurile care se plătesc în raport de timpul efectiv lucrat pe bază de pontaje, pârâtul Penitenciarul Bistriţa urmând a fi obligat la recalcularea indemnizaţiilor de concediu odihnă aferente anilor 2014, 2015 şi 2016, pentru fiecare reclamant, membru de sindicat, prin includerea sporului pentru munca în condiţii vătămătoare şi sporului pentru condiţii grele de muncă, ca sporuri de care aceştia „beneficiază, potrivit legii”, incluse în noţiunea de „celelalte drepturi băneşti avute”.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive invocate de chemaţii în garanţie Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Ministerul Justiţiei, ambii cu sediul în Bucureşti, str. Apolodor, nr. 17, sector 5 şi, în consecinţă, respinge cererea de chemare în garanţie formulată de pârâtul Penitenciarul Bistriţa împotriva Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi Ministerului Justiţiei, ca fiind făcută împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

Admite excepţia de nelegalitate a pct. 26.1 cu referire la punctul 15(1) din Anexa nr. 5 - 5.1., Capitolul III şi punctul 7(1) din Anexa nr. 5 - 5.3. din Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 399/C/2007, excepţie invocată de Sindicatul Salariaţilor Penitenciarului Bistriţa în contradictoriu şi cu emitentul actului administrativ – Ministrul Justiţiei, introdus în cauză, cu sediul în Bucureşti, str. Apolodor, nr. 17, sector 5, constatând nelegalitatea dispoziţiilor menţionate.

Admite acţiunea, ulterior precizată, formulată de Sindicatul Salariaţilor Penitenciarului Bistriţa, cu sediul în Bistriţa, str. Tărpiului, nr. 22, jud. Bistriţa-Năsăud, CIF 1698880, în numele membrilor de sindicat:

FSANP continuă demersurile sindicale începute

Planuri de actiune sindicala

August 29, 2017 Sorin Dumitrascu ANP, FSANP, Ministerul Justitiei, penitenciar 2

Din lista cu cele 12 solutii pe care am prezentat-o ministrului Justitiei sunt in curs de rezolvare 3 probleme: majorarea salariala (maine ar trebui s-o putem trece la rezolvate), statutul politistului de penitenciare si suplimentarea statelor. Nu-i deloc lucru putin si daca resuim sa blocam acea taiere de buget preconizata e si mai bine. Nu ne oprim insa aici, pentru ca probeleme mai sunt destule.

Pentru intalnirea din 04 septembrie 2017 vom repune in discutie problema imbunatatirii conditiilor de lucru, eliminarea discriminarilor din legislatia pensiilor si masuri privind protectia personalului din penitenciare. Ceva mai complicat, dar nu imposibil.

In paralel, la inceputul lui septembrie vom incerca sa finalizam impreuna cu MJ si ANP proiectul statutului politistului de penitenciare si ne vom asigura ca memorandumul privind suplimentarea statelor penitenciarelor raspunde nevoilor sistemului.

ANP, FSANP, MINISTERUL JUSTITIEI, PENITENCIAR

INTRE DEMERSURI FACUTE LA CAMERA DEPUTATILOR SI INTALNIREA CU MINISTRUL JUSTITIEI, RAMANEM CU SPERANTA RESPECTULUI SI A PROMISIUNI CA VOM FI AJUTATI. ALTFEL NIMIC NU NE VA OPRI SA NE CASTIGAM DREPTURILE ASA CUM STIM…

MARCH 16, 2017 FLORIN SCHIOPU 1 COMMENT

Am ales sa fac un articol comun despre odiseea efortului depus de sindicatele din penitenciare timp de o saptamana, acela de amendare a proiectului de lege ce ar trebui sa aprobe OUG 9/2017 ,in sensul indreptarii unei nedreptati ce se incerca a fi facuta din nou lucratorilor de penitenciare, culmea de catre MAI(nu ca ne-ar mai mira, tinand cont de faptul ca acest lucru este contracarat numai de sindicate, MJ/ANP traind in continuare in lumea lor) si intalnirea cu ministrul justitiei, domnul Tudorel Toader, desfasurata ieri.

In acest sens am participat la mai multe intalniri, unele de care v-am mai spus(intalnirea cu ministrul muncii si cu secretarul de stat Pescaru de la Ministerul Finantelor), altele care au avut loc marti 14 martie, la Camera Deputatilor. Acolo am fost insotiti de domnul Gabriel Petrea ministrul consultarii publice si dialogului social la presedintele Comisie pentru munca si protectie sociala, domnul Solomon Adrian, comisie cu o mare influenta in promovarea unui act normativ ce tine de munca si tot ce are legatura cu asta. La intalnire a mai participat si secretarul de stat Adrian Marius Dobre.

Am primit asigurari ca absolut tot ce va fi aplicabil in legatura cu salarizarea in familia ocupationala aparare, ordine publica si siguranta nationala, se va aplica si personalului din sistemul penitenciar. In ce priveste restul problemelor ce ar putea deteriora dialogul social, ministrul Gabriel Petrea ne-a rugat ca orice derapaje sa i le aducem la cunostinta pentru a se implica in gasirea unei solutii.

Ieri, ca urmare a adresei transmise saptamana trecuta ministrului justitiei, a avut loc intalnirea cu acesta. Prima impresie lasata a fost aceea a unui om cu experienta, dar care nu cred ca intelege foarte exact munca noastra, in schimb realizeaza ca muncim cel mai greu din tot personalul din Justitie.

Am adus in discutie lucrurile care pe termen scurt ar trebui avute in vedere si rezolvate, cum ar fi:

– soluționare urgenta a HG privind echipamentul pentru personal;
– plata orelor suplimentare ca solutie tranzitorie pana reusim sa incadram personal ;
– suplimentarea numărului de posturi ce vor fi finantate in vederea reducerii deficitului de personal, precum si al reducerii numarului enorm de ore suplimentare;
– aprobare legislație in ce priveste personalul din penitenciare doar după consultarea obligatorie cu organizațiile sindicale;
– susținerea Ministerului in ce priveste salarizarea personalului din penitenciare .

În urma discuției, domnul ministru a semnat ordinele de prelungire a OMJ 820 si 821, respectiv majorarea de 75% pentru munca in zilele de sambata, duminica si sarbatori legale, precum si majorarea de 50%.

In acelasi timp speram ca domnul ministru sa fi inteles foarte clar dorinta noastra  de a avea consultare reala pe tot ce inseamna act normativ cu impact asupra personalului de penitenciare si ca nu am glumit cu privire la consultarea pe statut. Acesta poate fi un prim motiv de conflict major daca domnul ministru va promova proiectul altfel decat in intregul lui.

STOP muncă forțată

 

COMUNICAT

ACTIUNI DE PROTEST IN PENITENCIARE

Sindicatul National al Lucratorilor de Penitenciare (SNLP), membra a Federatiei PUBLISIND si a Blocului National Sindical, si

Federatia Sindicatelor din Administratia Nationala a Penitenciarelor (FSANP) membra a Confederatiei Sindicale Cartel ALFA,

Organizeaza joi 15 septembrie 2016, ora 12,00 la sediul Blocului National Sindical din Str Turturelelor nr 11A, etaj 3, sector 3, Bucuresti

CONFERINTA DE PRESA

Refuzam munca (suplimentara) ca reactie la refuzul Ministerului Justitiei de a aplica legea.

Declansam actiuni de protest pe termen nedeterminat in tot sistemul penitenciar

Sub pretextul corectarii unor inechitati salariale Guvernul tehnocrat legalizeaza discriminarea impartind sistemul national de aparare in smecheri si fraieri. Prin OUG 20/2016 se stabileste ca toti salariatii din familia ocupationala aparare si ordine publica, inclusiv cei din penitenciare, trebuie sa aiba incluse in salariu sume compensatorii reprezentand salariul de merit in plata in anul 2009.

Ministrul muncii si al justitiei, sub patronatul executivului in exercitiu,  decid peste lege ca, desi in penitenciare a existat salariu de merit in plata in 2009, totusi norma nou adoptata, chiar daca nu contine elemente de ambiguitate, nu ar trebui aplicata si pentru agentii si ofiterii de penitenciare, pentru ca salariile lor sunt bune si pentru ca celelalte institutii din sistemul national de aparare se opun, motiv pentru care la data de 10 septembrie 2016 toate salariile platite in structura de aparare au inclus acest drept, cu exceptia penitenciarelor.

Ca reactie la primul act de fragmentare a structurii de aparare nationala prin decizie politica luata cu nerespectarea legii, am decis sa protestam cu toata forta si cu toate armele. Nu mai avem dreptul la greva, suprimat in 2011 prin Legea dialogului social, insa avem dreptul sa refuzam munca suplimentara iar simpla activare a acestui drept minor va paraliza activitatea din penitenciare. Avem dreptul sa pichetam unitatile si sa organizam mitinguri de amploare, asa cum am mai facut-o!

Daca un sistem conceput sa fie sigur, poate fi blocat prin simplul dezacord de a presta munca peste durata normala a timpului de lucru, ingrijorati-va! De astazi, salariatii din penitenciare nu mai muncesc peste program. Este dreptul lor. Sa pazeasca perimetrele generalii MAI si MApN care apreciaza ca suntem prea bine platiti. Se le pazeasca MJ si ANP utilizand detinuti, camere video sau roboti!

Acumulam un milion de ore suplimentare intr-un an, cu nenumarate cazuri in care salariatii depasesc plafonul de 180 de ore peste care trebuie cerut acordul sindicatelor ori chiar plafonul maximal de 360 de ore. Avem salariati care in luna august totalizeaza deja 800 de ore suplimentare pe anul in curs! Din cele 1 milion de ore in plus, prestate de aproximativ 5000 de oameni, mai putin de jumatate sunt compensate cu timp liber. Restul nu se pot plati. Este interzis prin lege. Asa cum nu se pot acorda nici zilele de concediu legale, restantele pe anul trecut fiind departe de a se epuiza!

Sistemul penitenciar nu are solutii pentru a diminua munca in plus. Angajarile din ultimul an sunt neutralizate de numarul urias de pensionari (peste 1.000 din anul in curs). Cei nou incadrati din exterior au statut de debutanti timp de un an de zile si nu pot primi misiuni similare agentilor cu experienta. Numarul orelor suplimentare va creste constant cu toate ca un numar mare de posturi de paza a perimetrelor este asigurat cu detinuti! Si asta se intampla de decenii cu toate ca cei care ne coordoneaza indraznesc sa afirme ca stam bine pe linie de resurse si de drepturi.

Avem 15.000 de posturi prevazute din care sunt ocupate 12.000 insa aplicarea recenta a unor standarde (propuse de sindicate) aprobate prin decizie ANP cu avizul MJ a confirmat un necesar real de posturi, raportat la o serie intreaga de indicatori care tin de sistem si de legislatie, de 20.000! Lucram la cote de avarie, pe bugete subdimensionate, de decenii intregi si o facem bine, contrar denigrarilor si atacurilor constante care ne descriu ca tortionari sau teroristi. Blamati de o parte din presa si tradati de proprii conducatori, am decis ca totul are o limita!

De astazi, cei care ne conduc vor incepe sa invete cum este sa respectam toti legea strict. Am acceptat prea multe compromisuri care ne-au transformat intr-o masa de manevra si aproape ca am inceput sa credem ca asta este normalitatea. De azi SNLP-FSANP nu isi mai dau acordul pentru depasirea numarului de 180 de ore suplimentare anual iar cei care vor ignora dezacordul vor raspunde public, disciplinar si penal.

Tot de astazi, sub coordonare si protectie sindicala (procentul de sindicalizare fiind de 90% in sistemul nostru), salariatii isi exprima in scris refuzul de a presta munca suplimentara conform Codului muncii. Intregul personal a notificat angajatorii ca in luna octombrie nu mai accepta planificarea in serviciu peste numarul de ore lucratoare ale lunii.

Angajatorii care isi vor permite sa ignore notificarile sindicatelor si ale salariatilor vor fi pusi la zid fara mila, chiar daca ne sunt sefi, colegi sau rude. Nimeni nu poate fi obligat sa munceasca in plus iar parchetele din Romania deja s-au exprimat pe astfel de spete. Exista jurisprudenta. Lipsa unui refuz expres prezuma acordul tacit, insa cand refuzul se materializeaza, compromisul nu mai este o solutie iar angajatorii nu se pot prevala de lipsa resurselor umane intrucat aceasta stare de fapt nu poate fi plasata in sarcina angajatilor!

Urmeaza pichetarea tuturor penitenciarelor precum si un miting de 2000 de oameni in fata Ministerului Justitiei. Guvernantii trebuie sa inteleaga ca suntem determinati sa ne obtinem drepturile si ca nu vom da inapoi. Nu suntem sclavi pe plantatie si nici fraierii sistemului national de aparare! Ne dedicam profesiei noastre si ne asumam riscuri in fiecare zi. Iar in schimb nu pretindem nimic mai mult decat RESPECTAREA LEGII!

***

Atasam adresele inaintate MJ/ANP precum si notificarile depuse in vederea refuzului de a mai presta munca suplimentara, in conformitate cu prevederile Codului muncii.

***

Stefan TEOROC, presedinte SNLP Mobil: 0720 049 435 e-mail: sindicat.snlp@gmail.com www.snlp.ro

Florin SCHIOPU, presedinte FSANP Mobil: 0728 222 860 e-mail: florin.schiopu@fsanp.ro www.fsanp.ro

FRICA DE RĂSPUNDERE

Referitor la regimul juridic al zilei de 29 iunie, într-un târziu au venit și lămuriri de la ministrul justiției care, de fapt, lămurește pe cei din conducerea Administrației Naționale a Penitenciarelor că legea este clară numai că trebuie interpretată și aplicată corect. Însă,  tocmai  faptul de a solicita ministrului justiției punct de vedere pe această temă demonstrează , frica teribilă, cei drept  a vechii conduceri a Administrației Naționale a Penitenciarelor,  de asumare a răspunderii pentru acordarea sporului de 75% pentru personalul care a lucrat în ziua de 29 iunie.

Alăturat aveți adresa MJ nr. 57434 din 04 08.2016